𝐂𝐚𝐦𝐩𝐚𝐧𝐢𝐚 „𝐏𝐚𝐬𝐢𝐮𝐧𝐞 𝐩𝐞𝐧𝐭𝐫𝐮 𝐩𝐫𝐞𝐝𝐚𝐫𝐞 – 𝐞𝐱𝐜𝐞𝐥𝐞𝐧𝐭̦𝐚̆ 𝐢̂𝐧 𝐞𝐝𝐮𝐜𝐚𝐭̦𝐢𝐞”, inițiată de Direcția Generală Educație, Tineret și Sport a Primăriei municipiului Chișinău, continuă. Prin această campanie ne propunem să identificăm și să evidențiem modele de bune practici printre cadrele didactice și de conducere din învățământul general al municipiului Chișinău. 

De această dată dorim să aducem în atenția dumneavoastră Clubul de lectură, din cadrul Liceului Teoretic „Spiru Haret” din capitală. Acesta a fost inițiat acum 12 ani de către Mariana Jitari, profesoară de „limba și literatura română” și de atunci, la absolvirea unei generații, se constituie un alt grup, acum fiind a treia promoție.

Vă îndemnăm să aflați în continuare despre activitatea și succesele Clubului de lectură, dar și despre realizările dnei Mariana Jitari, care inspiră prin profesionalism și dedicație.

1. Relatați-ne câte ceva despre activitatea Clubului de lectură.

Actualul club este format din 20 de elevi din clasa a X-a (umanist și real) și este în al doilea an de activitate. Ședințele sunt bilunare, desfășurate sâmbăta, de la ora 12 la 16. Pe lângă discuțiile despre cărți și autori, se organizează întâlniri periodice cu scriitori și oameni de cultură din Republica Moldova și România, timp de un an fiind prezenți: Emilian Galaicu-Păun, Mircea V. Ciobanu, Cristian Fulaș, George Dumitru, Vasile Gribincea, Moni Stănilă, Paula Erizanu, Emanuela Iurkin, Alexandru Lazslo, Ana Blandiana, Adrian Popescu, Arcadie Suceveanu, Simona Popescu, Radu Vancu, Svetlana Cârstean, Alexandru Popescu, Răzvan Andrei, Cosmin Perța, Alina Nelega, Adrian Jicu, Dan Coman, Șerban Axinte.

 Am reușit să scoatem și o carte a clubului, să prezentăm mai multe spectacole literar-artistice, să facem mai multe călătorii cu obiective culturale.

La final de an, am organizat două ședințe cu invitați din alte licee, profesori și elevi, cu scopul de a-i motiva să-și constituie propriile comunități de lectură. Membrii grupului au participat la mai multe lansări de carte, activități culturale, dar și am organizat o activitate în cadrul Salonului de Carte pentru Copii. Am fost invitați la o discuție cu președinta RM, Maia Sandu, de Ziua Națională a Lecturii (14.02.2023). Suntem într-un parteneriat constant cu Biblioteca Națională a Moldovei, ICR, Muzeul Național al Literaturii Române, Editura Știința și Editura Cartier.

Activitatea clubului este cunoscută în mediile culturale românești, s-a scris despre noi în Revista „Moldova”, pe blogul de la Europa Liberă, pe paginile de pe rețelele de socializare ale mai multor scriitori consacrați. Am fost invitată de BNM să moderez un seminar pentru bibliotecarii din republică, despre strategii de motivare pentru lectură (iunie 2023), iar ulterior, septembrie 2023, am participat cu o comunicare despre valoarea cluburilor de lectură la conferința internațională a bibliotecarilor.

2. De câți ani activați în domeniul educației?

După absolvirea Școlii Pedagogice, am devenit studentă la UPS „Ion Creangă” și, încă din studenție, am fost educator la grădiniță, apoi profesor de limba și literatura română. În sumă, sunt în domeniul educației de 30 de ani.

3. Ce vă motivează să veniți zilnic în fața elevilor?

Câte zile atâtea motive! În primul rând, dragostea de oameni și plăcerea de a lucra cu copiii, apoi pasiunea pentru cunoaștere, comunicare și, nu în ultimul rând, convingerea că educația este cel mai durabil instrument al progresului.

4. De ce ați ales să predați disciplina „limba și literatura română”?

Pentru că e o disciplină dublă: limbă, adică precizie și rigoare, și literatură – artă și libertate. Îmi împacă mintea cu inima. Pe lângă aceasta, este un domeniu mereu în schimbare. Se scrie literatură în fiecare zi, iar pentru cea veche se descoperă mereu perspective inedite de interpretare. Limba la fel – se încarcă zilnic cu sensuri și cuvinte noi.

5. Cum utilizați literatura pentru a promova valorile culturale și istorice ale limbii române?

Prin literatură, poți demonstra cât de frumoasă este limba română, cât de bogată și nuanțată poate deveni dincolo de limbajul cotidian, îngust, tern, insuficient. În plus, cunoscând fondul literar, canonic, dar și contemporan, ne convingem de tezaurul cultural pe care îl deținem și ne cultivăm demnitatea națională și individuală, atât de șubrezită din păcate.

6. Cum abordați învățarea limbii române într-un mod diferențiat pentru a răspunde nevoilor elevilor?

Atunci când iubești elevii și literatura, nu ai decât să le asiguri o „întâlnire” armonioasă. Alternez tradiția cu modernitatea, sunt atentă la nevoile și așteptările lor, mizez mult pe intuiție: citesc de multe ori cărțile cu ochii elevilor mei, încercând să aleg ce le-ar fi plăcut și de folos. Și mai este ceva: mă joc mult! Cred în cunoașterea ludică, cu bucurie, cu pasiune. Când ne luăm prea în serios, devenim caraghioși.

7. Considerați utile recitalurile de poezie în cadrul activităților școlare?

Orice activitate devine utilă când este organizată bine, firesc, ingenios. Am renunțat la multe activități doar din motivul că au devenit un clișeu, o bifă.

8. Ce tehnici inovatoare de predare ați propune pentru sistemul de învățământ din Republica Moldova?

Sistemului de învățământ din RM nu-i ajunge libertatea gândirii. Din păcate, foarte mulți profesori preferă să li se ofere totul de-a gata: proiecte, manuale, teste, listă de lecturi… Mi-ar plăcea să avem curajul de a gândi cu mintea noastră, vorba lui G. Liiceanu, să fim curioși, să depășim limitele curriculumului, să cercetăm alte domenii decât disciplina predată (că tot vorbim atâta despre interdisciplinaritate!), să colaborăm cu bunăvoință, să ștergem limitele de statut/ vârstă/ autoritate dintre profesor și elev, să căutăm continuu soluții, să personalizăm aceste soluții și să credem în reușită.

În viziunea Dnei Mariana Jitari „Un pedagog bun știe să-și transforme mintea și lecția într-un laborator veritabil de învățare, cu descoperiri imprevizibile și entuziasm nealterabil.”