Examinarea presupusului caz de violență fizică și psihologică în raport cu copilul din IET nr. 108, expus în mass-media

În scopul examinării faptelor expuse, a fost emis ordinul DGETS nr.1371 din 22.11.2021, privind organizarea și desfășurarea controlului special în Grădinița-creșă nr.108. În componenţa comisiei de examinare fiind incluşi specialişti din cadrul Direcţiei management preşcolar și Centrului psiho-socio-pedagogic.

Comisia a examinat aspectele expuse în petiție, conform competențelor.

  1. Solicitarea informației de la directorul IET nr.108, Fetco Tamara și explicarea cazului petrecut în instituția preșcolară.
  2. Prezentarea notelor explicative de la educatorul grupei și educatorul de muzică.
  3. Convocarea ședinței extraordinare cu angajații instituției, fiind adusă la cunoștință repetat, contrasemnătură, Instrucțiunea ,,Ocrotirea vieții și sănătății copiilor” și ,,Metodologia de aplicare a Procedurii de organizare instituţională şi de intervenţie a lucrătorilor instituţiilor de învățământ preuniversitar în cazurile de abuz, neglijare, exploatare, trafic al copilului”;
  4. Inițierea anchetei de serviciu (ordin intern nr.402-p).
  5. Chestionarea părinților grupei nr.1 în vederea obținerii unui feed-back cu privire la activitatea educativ-instructivă.
  6. Discuții cu cadrele didactice vizate în petiție.
  7. Examinarea documentației la capitolul prevenirea abuzului față de copii.
  8. Inițierea procedurii de evaluare a copiilor victime ale abuzului, exploatării și traficului.
  9. Interviul semi structurat cu copii martori ai incidentului descris în plângere.

 

În baza acțiunilor trasate pentru examinare, comunicăm că reprezentanții legali al copilului presupus victimă s-au prezentat la Centrului psiho-socio-pedagogic, unde s-a desfășurat o ședință comună cu copilul și mama acestuia, în scopul realizării interviului primar. La fel, în cadrul discuției psihologul a informat părintele despre etapele și modalitatea de examinare a cazului, acțiuni necesare în acumularea probelor expuse în plângere și necesitate acordării asistenței psihologice ca urmare a stării psiho-emoționale a copilului. La rândul său, tatăl ne-a informat că a descris minuțios incidentul produs în plângerea adresată autorităților și așteaptă suspendarea din funcție pe perioada examinării cazului a conducătorului muzical, educatoarei și a directoarei instituției.

Următoarea ședință programată pentru data de 11.11.2021 nu s-a realizat, deoarece părinții nu au asigurat prezența copilului. Telefonic, tatăl a afirmat că este suficient o singură ședință pentru constatarea violenței asupra copilului.

Repetat, la data de 17.11.2021, tatăl a fost telefonat pentru a reprograma copilul la ședința de evaluare, la care dânsul a reiterat că o singură ședință este suficientă. În aceeași, psihologul a informat că examinarea cazurilor de violență necesită o acordare multidimensională în scopul identificării și excluderii formelor de rele tratamente în raport cu copilul.

Ulterior, la data de 19.11.2021, tatălui i-a fost expediat un mesaj sms, la care nu am primit răspuns.

Referitor la copiii martori ai presupusului caz de violență din grupa nr.1, ținem să informăm, că la data de 22.11.2021 5 (cinci) părinți și-au exprimat consimțământul de realizare a interviului copiilor săi. Astfel, în aceeași zi psihologii CPSP au avut acces să relaționeze cu copiii. Întrebările psihologilor în procesul interviului au derivat din conținutul informației expuse în plângere în scopul reactualizării contextul educațional și relațional dintre educator și conducătorul muzical în raport cu copii.

La fel, menționăm că întrebările adresate copiilor au avut un caracter simplu și concret pentru a facilita procesul de înțelegere și respectiv reactualizare.

În cadrul interviului, copiii au descris minuțios mai multe secvențe produse la ora de muzică în felul următor: ,,noi eram aranjați în semicerc și repetam cântecul „Frunzuliță aurie”, în fața noastră era educatoarea grupei, care se uita în telefon. Copiii …….., erau ambii la margine semicercului, lingă un copac improvizat de mere. ………. îi răsucea mâna lui …….. În timpul bătăii, unul din copii l-a mușcat pe coleg de ureche, ultimul a țipat. Iar la un moment dat, ambii copii s-au trântit jos și au început să se bată”. La acel moment, dna conducător de muzică s-a oprit din acompaniere și s-a dus spre copii, zicându-le să se ridice. Ajungând la ei, conducătoarea muzicală i-a luat de subraț pe ambii copii concomitent și i-a ridicat în picioare, ducându-i în părți lateral opuse (pe ….. după copac, lângă geam). ….. aflându-se lângă geam, a continuat să se joace cu portiera și cu merele din copacul improvizat.

De asemenea, copiii au povestit că dna conducător de muzică, în situații când copii sunt obraznici pune palmele pe obrajii copiilor, uitându-se în ochi și-i roagă să se liniștească. Psihologii nu au identificat intensitatea/forța cu care este atinsă fața copiilor cu palma, deoarece toți copiii intervievați aveau tendința de a minimaliza acțiunile educatorului, citez: ,,ea glumește”.

În baza celor expuse, Direcția generală educație, tineret și sport concluzionează următoarele:

  1. Nu s-a reușit de a uniformiza și definitiva o atitudine comună dintre psiholog și reprezentanții legali ai copilului asupra procesului de evaluare, specific și reglementat în cazurile de presupus abuz, exploatare, neglijență și trafic.

În conformitate cu prevederile metodologiei de evaluare psihologică și elaborare a raportului de evaluare psihologică a copiilor victime, care stabilește modul de organizare și de realizare a procesului de evaluare, prevede că se recomandă examinarea copilului pe parcursul a 3-4 ședințe separate în timp. Nu se acceptă elaborarea și emiterea rapoartelor de evaluare psihologică în baza unei singure ședințe.

  1. În lipsa unei evaluări psihologice, nu a fost posibil identificarea următoarelor aspecte:
  • gradul de sugestibilitate a copilul;
  • natura și gradul de influență a părinților asupra copilului și sensibilitatea acestuia față de respectiva influență;
  • concordanța dintre mesajele verbale și non-verbale, pentru a identifica dacă copilul simulează ori disimulează anumite simptome/stări;
  • nivelul de funcționare psihologică a copilului până la incident și consecințele acestuia asupra dezvoltării stării psiho-emoționale;
  • sistemul de relații sociale ale copilului și atitudinea acestuia față de maturi: părinți, educatori;
  • cercetarea particularităților psiho-comportamentale ale copilului, corelat la tipul de abuz suportat.
  1. Copiii martori, participanți la interviul semi structurat, nu au confirmat cele relatate de petiționar.

 

Acțiunile angajaților instituției de învățământ au fost evaluate prin prisma prevederilor Codului Muncii.