Direcția Generală Educație, Tineret și Sport, Primăria municipiului Chișinău vin cu câteva recomandări pentru comunitatea educațională și civilă cu scopul prevenirii situațiilor excepționale, modul de acționare în caz de situații excepționale/cutremur, incendii și alte situații de risc și protejarea vieții persoanelor.

Reguli de comportare şi măsuri de protecţie în caz de cutremur

a) Pentru protecţia înainte de cutremur este necesar să se realizeze măsuri de protecţie a locuinţei şi în afara acesteia.

În măsurile de protecţie a locuinţei este necesar :

-recunoaşterea locurilor în care ne putem proteja : grinda, tocul uşii, birou sau sub masa rezistentă etc.;

-identificarea şi consolidarea unor obiecte care pot cădea sau deplasa în timpul seismului;

-asigurarea măsurilor de înlăturare a pericolelor de incendiu : protecţia şi evitarea distrugerilor la instalaţiile de alimentare cu electricitate, apă şi gaze;

-cunoaşterea locurilor de întrerupere a alimentării cu aceste surse;

-asigurarea stării de rezistenţă a locuinţei. La nevoie se consultă organele de protecţie civilă locale sau alţi specialişti;

-asigurarea, în locuri cunoscute şi uşor accesibile, a îmbrăcămintei pentru timp rece, a unei rezerve de alimente uscate şi conserve, a unor materiale şi obiecte necesare realizării unei truse de prim ajutor familial;

-asigurarea unei lanterne, a unui aparat radio cu tranzistoare şi a bateriilor necesare;

În măsurile de protecţie în afara locuinţei este necesar:

-cunoaşterea locurilor celor mai apropiate unităţi medicale, sediilor inspectoratelor pentru situaţii de urgenţă, de poliţie, de cruce roşie, precum şi alte adrese utile;

-buna cunoaştere a drumului pe care vă deplasaţi zilnic la şcoală, cumpărături având în vedere pericolele care pot apărea (spargeri de geamuri, căderea unor obiecte de pe balcoane, conducte de gaze, abur, apă etc.;

b) Pentru protecţia în timpul producerii unui cutremur puternic se iau următoarele măsuri:

-păstrarea calmului, să nu se intre în panică şi să liniştiţi pe ceilalţi membri ai familiei: copii, femei, bătrâni;

-prevenirea tendinţelor de a părăsi locuinţa: putem fi surprinşi de faza puternică a mişcării seismice în holuri, scări, etc. Nu se foloseşte în nici un caz ascensorul;

-dacă suntem în interiorul unei locuinţe – rămânem acolo, departe de ferestre care se pot sparge, să se stea înspre centrul locuinţei (clădirii), lângă un perete. Protejarea se face sub o grindă, toc de uşă solidă, birou masă sau bancă din clasă suficient de rezistente spre a ne feri de căderea unor lămpi, obiecte mobile suprapuse, tencuieli ornamentale etc.;

-dacă suntem surprinşi în afara unei locuinţe (clădiri) rămânem departe de aceasta, ne ferim de tencuieli, cărămizi, coşuri, parapete, cornişe, geamuri şi care de obicei se pot prăbuşi pe stradă;

– dacă suntem la şcoală (serviciu) nu fugim pe uşi, nu sărim pe fereastră, nu se aleargă pe scări, nu se utilizează liftul, nu alergaţi pe stradă. Deplasarea se realizează cu calm spre un loc deschis şi sigur;

– dacă a trecut şocul puternic al seismului, se închid imediat sursele de foc cât se poate de repede, iar dacă a luat foc ceva se intervine imediat;

– dacă seismul ne surprinde în autoturism, ne oprim cât se poate de repede într-un loc deschis, se evită clădirile prea aproape de stradă, dincolo de poduri, pasaje, linii electrice aeriene şi ne ferim de firele de curent electric căzute;

– dacă suntem într-un mijloc de transport în comun sau în tren, staţi pe locul dumneavoastră până ce se termină mişcarea seismică. Conducătorul trebuie să oprească şi să deschidă uşile, dar nu este indicat să vă îmbulziţi la coborâre sau să spargeţi ferestrele;

– dacă vă aflaţi într-un loc public cu aglomerări de persoane nu alergaţi către ieşire, îmbulzeala produce mai multe victime decât cutremurul.

c) După producerea unui cutremur puternic este necesar să luăm următoarele măsuri:

-nu plecaţi imediat din locuinţă. Acordaţi mai întâi primul ajutor celor afectaţi de seism. Calmaţi persoanele speriate şi copiii;

-ajutaţi-i pe cei râniţi sau prinşi sub mobilier, obiecte sau elemente uşoare de construcţii căzute, să se degajeze.

Alunecările de teren. Măsuri de protecţie.

Măsurile planificate pentru prevenire, protecţie şi intervenţie în cazul alunecărilor de teren sunt similare cu cele aplicate în caz de cutremur. O particularitate o constituie faptul că evenimentul, cu rare excepţii, nu se desfăşoară chiar prin surprindere. Alunecările de teren se pot desfăşura cu viteze de 1,5 – 3 m/s, iar în unele situaţii şi peste 3 m/s, oferind astfel posibilitatea pentru realizarea unor măsuri în astfel de situaţii. În aceste condiţii, un rol important revine acţiunilor de observare a condiţiilor de favorizare a alunecărilor de teren şi alarmării, (avertizării) populaţiei în timp util realizării protecţiei.

Concluzii :

– alunecările de teren pot fi preîntâmpinate dacă sunt făcute din timp investigaţiile necesare stabilirii condiţiilor de apariţie şi de dezvoltare a lor; se pot preîntâmpina asemenea evenimente dacă se aplică procedeele adecvate de ţinere sub control; Este necesar a ase evita amplasarea unor obiective industriale sau a altor construcţii în zonele in care asigurarea stabilităţii straturilor nu se poate realiza sau este foarte costisitoare, este posibilă protecţia dacă se preconizează şi se planifică din timp măsuri corespunzătoare şi se realizează o informare oportună a populaţiei în zona de risc.

Inundaţiile. Măsuri de protecţie.

Împotriva inundaţiilor, indiferent de cauza lor, este posibil să se asigure măsuri de prevenire şi de protecţie astfel încât să se diminueze sau să se elimine acţiunea lor distructivă.

Prevenirea apariţiei inundaţiilor sau diminuarea – eliminarea acţiunilor distructive se poate asigura prin :

– realizarea unor lucrări destinate să reţină şi să întârzie scurgerea apelor de pe versanţi, din afluenţii mai mici ai bazinelor sau de torente care s-ar forma ca urmare a unor ploi abundente sau prin topirea zăpezilor, etc. Aceste lucrări pot fi acţiuni de împădurire sau reîmpădurire a versanţilor, crearea unor tipuri de învelişuri care să favorizeze infiltraţia şi să reducă scurgerea apelor de pe versanţi, construirea unor baraje de retenţie pe fundul văilor;

– modificarea cursului inferior al râurilor prin construirea unor diguri şi canale, precum şi prin realizarea unor bazine temporare pe unele porţiuni de luncă pentru a reţine apa revărsată;â

– stabilirea luncilor inundabile în vederea stabilirii zonelor de interdicţie în care se interzice orice construcţie în zona canalului de inundaţie, a zonelor de restricţie în care sunt admise unele construcţii şi a zonelor de avertizare situate în afara nivelului inundaţiei de proiectare;

– aplicarea unor măsuri de proiectare care permit clădirilor şi altor construcţii civile ori industriale să reziste la creşterea nivelului apelor şi la viteza de deplasare a acestora.

În vederea realizării protecţiei populaţiei, animalelor şi a bunurilor materiale, aceste măsuri de prevenire se completează prin:

– organizarea, încadrarea şi dotarea formaţiunilor de protecţie civilă, pompieri, etc., din aceste zone astfel încât acestea să poată participa la asigurarea măsurilor de protecţie şi de ducere a acţiunilor de salvare;

– stabilirea locurilor şi condiţiilor în care urmează a se desfăşura acţiunile de evacuare temporară din zonele inundabile;

– asigurarea înştiinţării şi alarmării despre pericolul inundaţiilor;

– organizarea şi desfăşurarea acţiunilor de salvare;

– asigurarea asistenţei medicale şi aplicarea măsurilor de evitare a apariţiei unor epidemii;

– asigurarea condiţiilor necesare pentru sinistraţi cu privire la cazare, apă, hrană, asistenţă medicală, transport, etc.

Înzăpezirile. Măsurile de protecţie

Înzăpezirile, de regulă au un caracter aparte privind măsurile de protecţie, în sensul că acest gen de calamităţi cu rare excepţii, se formează într-un timp mai îndelungat şi există posibilitatea de a lua unele măsuri, astfel încât mare parte din efectele acestora să fie reduse. În aceste împrejurări se recomandă tuturor cetăţenilor aflaţi în zonă să se informeze permanent asupra condiţiilor meteorologice şi să rămână în locuinţe, asigurându-şi necesarul de hrană, apă, combustibil pentru încălzit, iluminat, lopată, etc.

Dacă sunteţi surprinşi în afara locuinţei, în călătorii, în mijloacele de transport, etc. trebuie să vă păstraţi calmul şi să luaţi măsuri contra frigului, cei aflaţi în mijloacele de transport să nu-şi părăsească locul pentru că este pericol de rătăcire. Daţi alarma cu claxoanele, aprindeţi focuri şi aşteptaţi ajutoare.

Pentru conducerea intervenţiei în caz de înzăpeziri se desfăşoară următoarele acţiuni: recunoaşterea locului şi estimarea urmărilor; organizarea dispozitivului de acţiune şi repartizarea formaţiunilor şi mijloacelor pe puncte de lucru; stabilirea căilor de acces şi asigurarea legăturilor între diferite formaţiuni şi punctele de lucru, stabilirea legăturilor cu cei surprinşi de înzăpezire, organizarea corectă a lucrărilor de salvare şi evacuare a acestora.

Cum acţionați în caz de incendiu:

Fiți pregătiți să vă protejați de fum dens și jar, dacă aveți timp, îmbrăcați un palton și încălțăminte cu talpă groasă, iar nasul și gura astupați-le cu o bucată de material sau prosop umed.

Niciodată nu utilizați ascensorul, deoarece fumul dens, care conține gaze toxice nimerește rapid în puțul și cabina liftului și poate duce la sufocarea celor care se află înăuntru.

Dacă nu prezintă o amenințare directă pentru dvs., cel mai bine este să rămâneți după ușile închise ale apartamentului dvs. Dacă fumul va începe să pătrundă prin ușă, umeziți prosoapele cu apă, puneți-le în jurul tocului ușii și în fața ușii, acest lucru va preveni pătrunderea fumului în apartament.