Ziua de 2 aprilie a fost declarata de Organizația Națiunilor Unite drept Ziua Internațională de conștientizare a autismului. Marcarea acestei zile are scopul de a conjuga eforturile mondiale in promovarea înțelegerii mai bune a autismului si sporirea nivelului de conștientizare a problemelor sociale ale persoanelor cu autism si ale familiilor acestora.

Totodată, Ziua Internațională de conștientizare a autismului este un prilej in plus de atenționare a opiniei publice asupra existentei persoanelor cu autism si de abordare a problemelor persistente in diagnosticarea maladiei.

Preponderent, simptomele autismului se manifesta pana la vârsta de 3 ani prin afectarea grava a capacitații persoanei de a interacționa pe plan social si a comunica, producând un comportament stereotip si repetitiv. La cca 75% din persoanele afectate persista si handicapul mintal.

Se estimează ca in lume, in prezent, sunt afectate cca 67 milioane de persoane. In medie, autismul se întâlnește la 3-4 din 10000 copii,  băieții fiind de 4 ori mai frecvent afectați decât fetele.

La copilul cu vârsta pana la 1 an maladia poate fi suspectata daca se evidențiază lipsa „complexului de înviorare” in prezenta mamei, a zâmbetului la demonstrarea diferitor jucării, persista dereglări de somn si excitabilitate sporita. Cu vârsta, majoritatea copiilor cu autism nu observa lipsa sau prezenta mamei, le este diminuata capacitatea de diferențiere a ființelor si obiectelor din jur si au frica de tot ce apare nou in anturaj. In comportamentul lor apar mișcări stereotipe, se joaca cu obiecte ce nu au menirea respectiva (hârtiuțe, carpulite, cutiute etc.), iar jocurile au un caracter monoton, stereotip si fără sens. Acești copii, prefera „singurătatea” si refuza contactul cu semenii lor, nu privesc in ochi.

Până la vârsta de 5-6 ani copilul bolnav de autism nu răspunde la întrebări, deși are vorbirea formata. La majoritatea din ei se evidențiază insuficienta intelectuala secundara, sau retardul mintal. La circa 40% din copiii bolnavi se constata insuficienta intelectuala ușoară, sau intelect normal.

In perioada școlară treptat la acești copii are loc reducerea treptata a autismului si parțial transformarea in alte stări psihopatologice, dar autismul se păstrează ca o indiferenta emoționala. De aceea, la vârsta școlară frecvent la copii se schimba diagnoza. Cea mai grava forma de autism este marcata de o inadaptabilitate completa in comunicare sau la interacționarea cu alte persoane.

Părinții copiilor care observa astfel de simptome trebuie sa se adreseze la medicul de familie, pentru a fi consultați de medicul neurolog si psihiatru pentru copii. In tratamentul copiilor cu autism este esențiala alegerea metodelor de educație psihologica, pedagogica si ocupațiile logopedice. Tratamentul medicamentos, simptomatic, va fi indicat numai de către medicul psihiatru pentru copii, in conformitate cu standardele medicale, urmărind adaptarea sociala pe termen lung a copilului-autist.

Dezvoltarea, educația si instruirea unui copil cu autism necesita angajamentul major din partea părinților. O intervenție timpurie prin educație speciala, sprijinul familiei, iar in unele cazuri si tratamentul medicamentos, ajuta tot la mai mulți copii cu autism sa se dezvolte si sa trăiască o viața normala. Intervențiile speciale si programele educaționale sporesc capacitatea acestor copii de a învăța, a comunica cu semenii lor, reduc severitatea stării si frecventa comportamentelor nedorite. Cu cat mai repede un copil începe sa primească ajutor, cu atât mai mare este posibilitatea unei dezvoltări normale.